Flickr

This is a test post from , a fancy photo sharing thing.

muzica si fotografia

2 arte care se imbina perfect

http://www.youtube.com/user/daanix26

 pentru a vedea mai multe creatii superbe a celui care a facut si acest montaj

cateva poze

pestera

bradutul

un pic de zapada

portretul dragostei

clipa de lumina a noptii

Noaptea un sfetnic bun , noaptea plina de culoare , noaptea plina de mister si lumina : 

culori aprinse

Personal mi se pare ca toamna e unul din cele mai colorate anotimpuri , culori care pentru fiecare exprima altceva , melancolia e sentimentul pe care toamna mie mi-l creaza .

 

 

prin deva

Ei si uite ca am reusit sa ajung oleaca prin Deva , din pacate nu fotografia a fost telul acestui drum dar am reusit sa fur cateva ipostaze pentru incoarcerea acasa , foarte pacat ca cetatea e inca in renovare dar ma si bucur intr-un fel ca asa am sansa de a merge din nou cand se va deschide sper special pentru fotografie  .

o imagine , o fotografie , o amintire

M-am intors de la Buzias de ceva timp unde m-am simtit de minune timp de doua saptamani , din pacate vremea rea nu m-a lasat sa fotografiez prea multe sau mult timp , dar totusi am venit cu niste fotografii care pentru mine mereu vor ramane o amintire frumoasa a modului cum m-am simti la Centrul de la Buzias .

 

castaniada

Din nou am incercat sa creez o compozitie care sa surprinda contrastul dintre culori ,

am decis sa postez si originala doar asa sa vedeti diferenta si daca totusi e ok ideea mea :)

plimbare de sambata

O plimbare de ralaxare impreuna cu un bun prieten in care am colectat fiecare cateva cadre mai interesante , spre asa ceva s-a indreptat a mea privire:

toamna si superbele sale culori

Ei si uite ca vine toamna si se asterne peste noi cu un covor de frunze multicolor , norii cenusii care vin odata cu anotimpul parca acopera seninatatea din inimile noastre si ne duce pe un taram al nostalgiei .

mai incercam :)

Neatza ! dupa ce am incercat prima oara photoshop-ul mi-am dat seama ca imi place sa ma joc cu el chiar daca nu am inca o pricepere iscusita

prima incercare

Chiar daca nu sunt adeptul prelucrarii fotografiilor in photoshop nu inseamna ca nu incep sa ii deprind si eu gustul si sa ma joc cu el , aceasta e prima mea poza prelucrata in photoshop chiar daca nu e prea ok fiind prima mea incercare am zis ca trebuie sa o postez :

din tren

M-am intors de vreo saptamana din Bucuresti ,,orasul Soare'' al Romaniei noastre , am stat 3 zile nu prea am apucat sa vad mare lucru ca am fost cu serviciul si nici poze nu am apucat sa fac ca nu am avut cand doar cateva din tren in timp ce mergeam spre capitala am avut norocul sa merg pe zi ca de venit incoace am venit pe intuneric si nu prea am vazut mare lucru , a fost ok din nou la hotel Rin din Panvitan , am cunoscut oameni minunati pe tren la plecare din arad ca la intoarcere a fost groaznic nu am avut cu cine sa schimb o vorba nasoala situatie , intalnirile de servici au fost productive , am iesit in prima seara in oras am fost la mall Vitan cica primul mall din Bucuresti arata ok adica mia placut dar se spune ca sunt si mai mari si mai frumoase de atat prin capitala bine acum e primul asa ca asta e .

Din pacate sau nu a fost destul de inorat afara :

,,Din greseala '' trebuia sa iasa si cu mine o poza :)

black cat

Oare chiar prevestesc ceva rau cum spun supestitiosii ?

Eu nu sunt deloc superstitios de nici un fel dar trebuie sa povestesc asta : ieri cica mi-am zis sa ies la o plimbare pe faleza Muresului cu aparatul sa am destind , pe la vreo 200 de metri de casa trece prin fata mea o mata neagra nici nu am bagat-o in seama ca nu cred in superstitii, dupa ce m-am plimbat eu vreo 40 de minute am ajuns la un loc superb pentru o fotografie soarele se reflecta usor pe suprafata apei intr-un min golf imprejmuit cu pietre mari era oricum frumos , aprind aparatul si ce sa vad low battery nici o problema ca m-am pregatit de acasa cu inca un set le bag in aparat il aprind si... low battery deci nu mia venit sa cred negru de nervi m-am facut asa ca am venit acasa nici plimbare nu mia mai trebuit nimic, ei acasa mi-am dat seama ca de fapt s-au dus acumulatorii ca ii am de ceva timp .

Apoi ca un flashback mi-am adus aminte de pisica neagra .

amalgam

Un tot unitar de poze facute la o plimbare de relaxare :

hey unde suntei cu toti ? !!!!!!!!!!!

undeva pe aici , ne facem de cap :)

un trandafir , o speranta , o iubire ,

,,,ramurica ramurea ,,,

stele plutesc spre nemarginire

pe malul unui rau

stalucirea nisipului fin spalat de valuri si valuri de apa

the beach

norisorul plutitor

un loc uitat , plin de amintiri

mangaierea razelor

culoare de seara

Calmul si linistea la care te indeamna un ,,strop'' de apa , linistea suflteasca pe care ti-o impune o oglindire pe suprafata unei ape , mirajul si limpezirea gandurilor pe care un asfintit de soare ti-o reda

Cetatea Soimos

Azi , dupa multe amanari si planuri am fost in sfarsit la Cetatea Soimos impreuna cu alti 2 prieteni si impreuna am reusit sa prindem niste cadre destul de frumusele .
Zona e miraculos de superba , un peisaj care te cuprinde intr-o stare de nedescris pacat ca cetatea nu e exploatata asa cum trebuie la un nivel maxim.
Am escaladat zidurile cetatii cat am putut de mult si am gasit niste peisaje superbe.

Cetatea a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. S-a presupus că ar fi vorba despre Paul, ban de Severin, între anii 1272-1275, care o cedează mai întâi fratelui său Nicolae, iar apoi nepotului său de frate, Posa, fiul lui Ioan, în anul 1278. Rolul ei s-a manifestat deja în conjunctura în care s-a derulat mişcarea centrifugă a Transilvaniei şi a vestului Ungariei, sub autoritatea voievodului Ladislau Kan. Cel menţionat a stăpânit cetatea prin doi interpuşi, care, în acelaşi timp, erau şi comiţi de Arad: Alexandru, castelan în jurul anului 1310, şi Dominic, comite la 1311. La începutul secolului următor, respectiv după 1315, ajunge cetate regală, asociată cu demnitatea de comite sau vicecomite de Arad. Către mijlocul secolului al XV-lea este donată succesiv. Dintr-un document redactat de capitlul din Buda, la 1442, înţelegem că iniţial a fost zălogită, pentru suma de 19.000 de florini, lui Ladislau Hagymasi de Bereczko şi rudelor sale, de către regele Albert (1439). A fost smulsă din mâinile aceluia de către credincioşii noului rege (1440). Apoi, Vladislav I, a donat-o familiei Ország. Cele două părţi au convenit asupra stăpânirii comune, tocmai în anul 1442. În urma unui proces nu tocmai clar, ajunge în mâinile Hunedoreştilor (1446). Ioan de Hunedoara şi-a înlăturat adversarii acordându-le alte compensaţii. Unele indicii au condus la presupunerea că în timpul lui Ioan de Hunedoara, cetatea a fost refăcută. Adevărul este că abia din anul 1453, stăpânirea lui a fost oficializată de tânărul rege Ladislau al V-lea. Nimeni nu ştie însă ce anume şi ce proporţie au avut aceste lucrări. Opinia aceasta a fost pusă în circulaţie de către Gerö László. El considera că au fost implicaţi meşteri italieni. Entz Géza a făcut o asociaţie dintre cadrele de porţi de la Şoimoş, Deva (nord-est) şi Eger (Ungaria) (turnul Hippolit). Ideea şantierului s-a strecurat şi în istoriografia românească. Din păcate, consideraţiile lui V. Drăguţ, cu privire la şantierul lui Ioan de Hunedoara, nu se bazează pe temeiuri serioase. Ancadramentele de fereastră păstrate încă în cetate nu aparţin mijlocului secolului al XV-lea, ci unei perioade mai noi cu aproape 50 de ani.

În vremea regelui Matia a fost zălogită, trecând prin mai multe mâini. Îl amintim aici pe Jan Giskra, fost comandant husit (1462), în timpul căruia întreţinerea cetăţii era estimată la suma de 1000 de florini anual. De la 1471 o stăpânesc Nicolae şi Iacob Bánffy, cel dintâi fiind comite de Arad. La 1487 a fost confiscată cu forţa de la Bánffy-eştii căzuţi în necredinţă faţă de rege. A aparţinut apoi lui Ioan Corvin, fiul natural al regelui, de la văduva căruia, Beatrix de Frangepan, prin căsătorie, a ajuns la Gheorghe de Brandenburg. Date din anii 1513-1514, provin de la unul dintre cele mai vechi urbarii păstrate la cetăţile din părţile noastre. Interesează aici, pentru istoria cetăţii, menţionarea separată a unor paznici ai porţii, a străjilor şi a pitarului. În timp de pace, numărul oştenilor era doar de 12. În timpul stăpânului german, şi castelanii săi au fost la fel. Administraţia cetăţii mai cuprindea vicecastelani, provizori şi dieci. Domeniul cetăţii cuprindea un număr de circa 95 de aşezări. În iunie 1515, după ocuparea Lipovei, cetatea a fost asediată de către cruciaţii lui Gheorghe Doja. Detaliile asediului sunt foarte bine cunoscute datorită anchetei desfăşurate ulterior, după înăbuşirea războiului ţărănesc. În cetate erau unguri, nemţi şi români, toţi aflaţi în slujba lui Gheorghe de Brandenburg. Un rol oarecare l-a deţinut şi voievodul din Ciuci. După înfrângerea răsculaţilor de sub zidurile Timişoarei, voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya a ocupat-o împreună cu alte fortificaţii de pe valea Mureşului. Soarta cetăţii a urmat acelaşi traseu cu al Lipovei învecinate. Trecerea cetăţii în stăpânirea palatinului Perény, nu a fost decât o mascată recunoaştere a autorităţii lui Zápolya. În jurul mijlocului secolului al XVI-lea a devenit rezidenţă princiară pentru văduva lui Ioan Zapolya, Izabella. În urma evoluţiilor politice ale momentului, a fost cedată trupelor lui Andrei Báthory, care reprezenta autoritatea regelui Ferdinand de Habsburg, în anul 1551. A fost ocupată de turci în 1552, apoi eliberată în 1595. S-a cedat definitiv turcilor de către principele Gabriel Bethlen, după care a rămas în mâinile lor până în 26 martie 1688.

A deţinut încă rosturi militare la începutul secolului al XVIII-lea, fără să fie implicată în vreun eveniment mai important. A fost părăsită oficial abia în 1788 şi supusă demolărilor. Accesul dificil şi relativa depărtare de localitate, au fost motivele care au stopat accelerarea proceselor distructive efectuate cu mâna omului. Din secolul al XIX-lea a fost protejată de legea monumentelor, iar ultimele reparaţii s-au produs la începutul deceniului şapte al secolului următor.

Domeniul cetăţii a fost unul dintre cele mai mari, din teritoriul comitatelor de vest. El număra, către sfârşitul secolului al XV-lea, aproape 100 de sate răspândite nu numai pe suprafaţa comitatului Arad, ci şi în învecinatul Timiş. atele domeniului sunt din nou trecute în revistă la începutul secolului al XVI-lea. (www.cetatesoimos.ro)

inainte de ajunge in varf

Legenda fondării cetăţilor Şoimoş, Şiria şi Dezna

Cele trei cetăţi ar fi fost construite de către trei surori. Cele trei fecioare s-au întâlnit la Şiria. Prima spuse: "Dacă mă ajută bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine." A doua nu se lăsă mai prejos: "Şi cetatea mea va fi gata tot mâine", spuse ea. Cea de-a treia exlamă sfidător: "Chiar dacă nu mă ajută bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine." După ce meşterii terminară construcţia celor trei cetăţi, acestea s-au prăbuşit. Fecioarele se transformară în şerpi albi, fiecare purtând câte o coroană de aur pe cap şi o cheie de aur în gură. Astfel apar în fiecare an, aşteptând eliberatorul care să le ia coroanele şi cheile, după care ele se vor transforma iarăşi în fecioare iar cetăţile vor reapare în toată splendoarea lor.

cateva poze facute din cetate

Intoarcerea spre casa o oprire pe la Manastirea Radna unde din pacate nu am reusit sa facem prea multe poze doar cateva din interior .

Potrivit datelor, între anii 1325-1327, regele Carol I a construit o mănăstire pentru Ordinul Franciscanilor, în cinstea verişorului său, Sfântul Ludovic de Touluse, iar prima capelă a fost ridicată în acel loc în anul 1520, însă a fost distrusă în mai multe rânduri de trupele otomane.
Una din încercările turcilor de a distruge biserica, a pus în lumină puterea Lăcaşului Sfânt. În anul 1695, sultanul Mustafa a asediat Lipova şi a incendiat biserica, aceasta arzând până la temelie. Din incediu, a scăpat neatinsă o icoană confecţionată din hârtie, reprezentând pe Sf. Fecioară de pe muntele Carmilului ţinându-l în braţe pe micul Isus, şi se spune că icoana provine, din atelierele artiştilor din Bassano del Grappa din nordul Italiei şi a fost donată mănăstirii de către Gh. Vichnasos. După plecarea turcilor, se construieşte biserica nouă, iar în 1722 biserica se măreşte.
La 7 iunie 1756, s-a pus piatra de temelie a actualei biserici, iar în anul 1767 s-a făcut sfinţirea ei de către Episcopul Engl, deşi construcţia ei nu era finalizată, iar turnurile noi s-au înălţat pe cele vechi cu încă 31 m. Tot în acel an, azilul de bătrâni este transformat în cămin-spital pentru bolnavii cronici din judeţ.
Mănăstirea propriu-zisă este construcţia din partea de vest, cea de nord-vest şi cea de sud-vest, construite pe trei părţi în jurul curţii, iar biserica este lăcaşul de cult denumit Maria Radna. Deosebitul monument, impunător atât prin poziţie cât şi prin mărime, impresionează fiecare vizitator. Lungimea măsoară 59 m, lăţimea 16 m, înălţimea interioară 21 m, iar prin înălţimea turnurilor, mănăstirea ajunge la înălţimea de 50 m. În Monografia Lipovei, domnul profesor Victor Bleahu a precizat că stilul în care s-a construit mănăstirea este unul baroc, iar în altarul principal construit din marmură este aşezată icoana Sfintei Fecioare, o lucrare în stilul Renaşterii târzii.

Milioane de pelerini
Mănăstirea Maria Radna a devenit un loc de pelerinaj încă de pe vremea când a fost construită prima biserică (1520). În fiecare an, zeci de mii de oameni o vizitează, se spovedesc sau se împărtăşesc aici, se roagă, aprind o lumânare sau doar admiră măreţia Lăcaşului Sfânt. Din datele înregistrate în evidenţa bisericii, în anul 1907 s-au spovedit şi împărtăşit 43.000 de credincioşi, iar în 1909, un număr de 53.000 de credincioşi.
An de an, mii de oameni vin în noaptea de 14 spre 15 august la slujba „Paraclisul Maicii Domnului”, urmată de liturghie, care se ţine cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. Indiferent de religia lor, oamenii vin aici pentru a se ruga, pentru a căpăta speranţă, pentru a se lumina sau pentru a-şi apleca, cu regret, capetele.( http://www.glsa.ro/stiri-din-judet/48424-manastirea_radna.html )

:) chipurile fetei :)

inocenta e totul

,,,o privire , un zambet,,,

jocul iubirii

Ei pana acum nu am pus portrete pe blog pentru ca nu prea imi place sa fac si poate ca nu ma prea pricep inca prea bine dar am sa incer sa va arat mai sus niste persoane foarte dragi mie:

stralucire de noapte

Noaptea , ce ne-am face fara momentul in care toata lumea viseaza fara bariere , momentul in care se asterne linistea peste trupurile obosite , momentul in care luna vegheaza in locul soarelui asupra noastra . Lumea fara noapte si fara luna ar fi ca un ocean plin de vietatile sale fara apa .

frumusetea culorilor vii

din arad la bucuresti si inapoi

Deci , cica luni dimineata (06.07.2009 ) aveam o intalnire in capitala cu toti colegii mei de lucru din tara perfect mi-am zis asa ca duminica dimineata eram in gara echipat bineinteles cu aparatul foto acumulatori de rezerva si tot ce imi mai trebuia pt 2 zile de capitala pt ca luni seara trebuia sa vin inapoi spre casa.
Am plecat din arad cu ,,expresul'' de viena dupa o ora intarziere bineinteles ca asa e frumos la noi si am ajuns prin ,, micul paris '' in jur de ora 15 su vreo 20 bineinteles fara a recupera pe drum din inatrzierea avuta la arad ; normal in perioada de 13 ore si ceva am facut o multime de poze din tren ( de aceea calitatea nu e perfecta ).
In capitala ce sa zic mi-a placut la nebunie tinand cont ca e prima oara cand merg, si acolo am facut o multime de poze din taxi normal ; trecand pe langa casa poporului l-am rugat pe taximetrist sa dea o tura in jurul ei asa incet sa mai fac niste poze :).
Am vazut din taxi si ,,bulevardul cu fantani '' ,unirii , si ajungem la hotel ( RIN GRAND ) in panvitan cand l-am vazut de afara l-am intrebat pe soferul de taxi daca la intrarea in hotel se da si o masina pt a te plimba prin hotel deci imens si frumos cand intru am ramas afis ne-am luat fiecare camerele ( mai eram cu inca o colega din arad ), eu am avut camera 7006 si eram la etajul 7 iar hotelul are 13 etaje cred, si cateva restaurante incorporate, sali de fitnes si cateva ,, hale'' de conferinte.
La 20 de minute dupa ce am ajuns in camera am si sunat-o pe cologa mea si iam zis : hai sa iesim ! si am iesit a fost am mancat intr-un hypermarket din apropierea hotelului ; acolo am intrebat-o pe o chelnerita de la restaurant care parc e mai frumos de vazut cismigiu sau herastrau? iar ea ne-a zis ca herastrau atat ne-a trebuit mie si colegei mele am iesit afara am luat un taxi si direct in herastrau cu noi , nu are rost sa va zic cum a fost : extraordinar de frumos sute de oameni se plimbau zeci de copii la parcul de distractii zeci de oameni cu vaporasele , hidrobicletele sau barcile pe lac superb de frumos si aici uite intamplare buna: am ramas fara baterii la aparatul foto deci ce criza de nervi am facut mai ales ca rezervele erau la hotel ca le uitasem bineinteles si normal ca nu am gasit la ora 19, duminica in toate imprejurimea niste amarate de r6 asa ca ne-am plimbat fara a mai face poze.
Spre seara ne-am dus la hotel sa ne odihnim pt intalnirea de a 2 zi , am dormit ca un bebelus imediat dupa ce am facut un dus ,deci ce un pat am avut in camera de hotel magnific .
A 2 zi ma trezesc dimineata ma duc la micul dejun apoi ma duc la receptie imi fac check out si plec la intalnire, ajuns la locul stabilit aflu cu stupoare ca nimeni de acolo nu stia ca aveam acea intalnire si ca toate lumea stia ca o avem defapt peste o saptamana cand aud gata am fost ca bateriile de camera mea.
Am dat telefoane la sefii mei din arad astept ca ei sa vb mai departe sa vad ce e de facut la care dupa vreo o ora ma suna sefu si imi zice : florine ai vazut bucurestiul mai da o tura viziteaza casa poporului si hai acasa vezi care e cel mai rapid tren spre arad si hai !
Am zis ca mor dar m-am conformat fac rost de nr. de tel. de la gara de nord si sun sa vad cand am tren, cica doamna im spuse ca la ora 13 , bun era vro 10 si ceva sa ca m-am mai ratacit eu prin bucuresti cat am putut dar deja se fucuse ora 12 fara cateva minute, stiind ca a merge prin capitala cu taxi poate dura si o ora caut repede un taxi sa ajung la gara si ajung pe la 12 30, ma grabesc repede la casa de bilete si o intreb pe doamna, ce tren e cel care pleaca la ora 13 spre arad iar ia imi spune ca e intersiti mi-a picat fata, ca nu mi se deconteraza intersiti decat rapidul asa ca am intrebat-o cand am urmatorul rapid spre arad , la ora 16 20 imi zice ea.
Imi iau bilet si astept, ma mai plimb prin jurul garii m-am dus sa mananc, se fucuse ora 16 asa ca imi cumpar o apa sa am pe tren si ceva de mancare cand sa platesc apa de 1,5 L o intreb pe vanzatoare cat face? 4,50 RON cand am auzit am inghitit in sec si am platit ca deja o luasem din frigider ma intreb cat costa un suc la 2 L ?
M-am suit in tren de data asta plecase fara intarziere si am ajuns in arad dimineata pe la ora 02 15 .
Cu toate astea nu regret nimic si deloc pt ca am facut niste poze frumoase am vazut capitala cat am reusit si m-am simtit super , oare voi mai merge peste o saptamana la adevarata intalnire ?
P.S. aproape toate aceste poze au fost facute din tren sau taxi cu un timp de expunere foarte mic pt a incerca sa anulez viteza trenului si a masinii , doar prima poza a fost un experiment care mi-a placut :)

prieteni mei :D

:) o familie de amici dragi mie :)

lumina si culoare

Lumina ce vine din interiorul fiecaruia nu o poate stinge nimic si nimenea oricat de tare ploile bat si ar sufla vantul lumina sperantei si a iubirii va ramane aprinsa in sufletele si inimi pana cand bataile acesteia se vor opri

unicat

Fiecare fotografie se poate exprima in zeci de cuvinte , fiecare cuvant are alte zeci de intelesuri , fiecare persoana vede cu alti ochi , fiecare obiect, fiecare fiinta, fiecare e unicat ...